The Saboteur este un historic-action-adventure publicat de EA Games si produs de Pandemic Studios.
Ca sa surprind mai bine esenta jocului, l-as numi o combinatie intre Mafia, GTA si ultimul Wolfenstein, insa cu elemente originale integrate in pachet.

Desi combinatia de stiluri si influente este destul de vizibila, rezultatul este la inaltimea asteptarilor.
Actiunea se petrece in timpul ocupatiei germane a Frantei, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Perioada istorica aleasa coincide cu expansiunea Germaniei ca urmare a repetate victorii, rezultatul fiind o ocupatie aproape totala a Europei.
In aceste vremuri nu prea stralucite pentru umanitate, Sean Devlin (personajul de origine irlandeza cu care vom juca) va trebui sa faca viata nazistilor cat mai grea.
Astfel, acesta se alatura eforturilor faimoasei Rezistentei Franceze pentru a submina pe cat posibil forta de ocupatie germana. Atmosfera perioadei respective este creata cu tendinte artistice evidente, decorul fiind inspirat din stilul cinematografic “film noire”.
Peisajele urbane ale Parisului sunt la inceput redate majoritatea in alb-negru, cu excese ocazionale de culori aprinse care dau un efect “de epoca”. Pe parcursul jocului, odata ce avem ocazia sa ducem la bun sfarsit mai multe misiuni, peisajele vor incepe sa capete culoare, reprezentand stilistic cresterea sperantei locuitorilor Parisului si scaderea influentei germane.
Perspectiva asupra personajului este la persoana a treia, un element comun la majoritatea jocurilor de actiune ce pun accent pe explorarea unui decor vast.
Jocul este in primul rand un “open world”. Avem posibilitatea sa indeplinim misiuni separate de intriga principala, putem conduce (si fura) vehiculele epocii, avand tot timpul o bine-venita libertate de miscare. Strazile Parisului arata foarte bine in acest joc, producatorii documentandu-se eficient la capitolul arhitecturii si “aerului” timpului respectiv.
Avem ocazia sa vizionam chiar si spectacole de cabaret in decoruri excelent recreate, nuditatea intimpinata aici sporind nivelul de autenticitate (intr-un mod foarte placut, am putea adauga).
Prin decorurile si peisajele cu care ne intampina, jocul reuseste sa faca un pas in fata la capitolul originalitate, desi actiunea propriu-zisa nu reprezinta nimic inovator.
La capitolul gameplay, ar fi de adaugat faptul ca putem alege de multe ori strategia potrivita pentru abordarea unei misiuni, avand la dispozitie suficiente tactici.
Sean Devlin poate sa se catere pe cladiri, sa escaladeze ziduri, sa parcurga distante in liniste totala si sa surprinda inamicii, dar si sa foloseasca un arsenal impresionant pentru a-si atinge scopurile.
Jocul insista pe verticalitate, personajul nostru petrecandu-si mult timp pe acoperisuri observand terenul si planuind misiunile. Acesta poate de aemenea sa fure uniformele nazistilor omorati prin lupta corp-la-corp si sa le foloseasca pentru a se amesteca cat mai eficient in multime si pentru a nu atrage suspiciuni.
Armele de foc isi fac treaba foarte bine, mecanica de joc integrand un sistem de cover relativ eficient ce ajuta la eliminarea inamicilor si in imprejurari mai grele.
Harta ce trebuie sa o folosim indica foarte clar obiectivele si marcheaza toti inamicii. Si restul elementelor interfetei sunt bine realizate, sustinand fluiditatea gameplay-ului.
Grafica jocului se prezinta decent pe majoritatea parcursului actiunii, peisajele intunecate aflate in contrast cu detalii foarte intens colorate amintind de efectele vizuale ale filmului Sin City.
Din pacate, de multe ori avem ocazia sa vedem animatii grosolan realizate si texturi cu rezolutie mica ce nu prea fac cinste stilului vizual general al jocului.
De asemenea, o alta parte a graficii ce lasa de dorit este iluminarea, unele texturi avand un aspect mult prea anost si ne-realist pentru un joc din 2009. Dar aceste scapari la partea tehnica sunt compensate in mare de stilul coloristic si de arhitectura bine detaliata a orasului.
Sunetul este bine realizat iar dialogurile sunt bine scrise, insa interpretarea lor lasa de dorit in unele cazuri. Engleza cu accent frantuzesc sau german suna rau cand o auzim vorbita de unele personaje, insa nu suficient de rau pentru a strica complet voice-actingul. Muzica de pe fundal este foarte placuta, fiind in ton cu feelingul general al jocului.
La final, trebuie sa afirm ca The Saboteur profita eficient e combinatia de stiluri abordate. Nu devine repetitiv si reuseste sa incante vizual, demonstrand ca inca se mai pot face jocuri bune plasate in epoca respectiva.
Sper sa va placa si voua combinatia de actiune, decoruri stilizate, femei senzuale goale si injuraturi pitoresti integrate intr-un cadru deosebit, realizat cu un bun simt estetic.

De ce sa il jucati:

De ce sa nu il jucati:

Cerinte de sistem The Saboteur

OS: Windows XP SP3, Windows Vista SP1, Windows 7
CPU: Core 2 Dual Core 2.4GHz or AMD equivalent
RAM: 2GB or more
Video: Nvidia Geforce 7800 GTX with 256MB of VRAM or ATI Radeon HD 2600 Pro with 256MB of VRAM
Hard drive: At least 7GB of free space
Disc drive: Dual Layer 1x or faster DVD Drive
Sound: Direct X 9.0c compatible sound card

The Saboteur E3 Trailer:

The Saboteur – Irishman in Paris Trailer:

The Saboteur Screenshots:

Articole similare

• The Saboteur – din nou Al Doilea Razboi Mondial, dar mai cu stil
• Red Faction Guerrilla
• Resident Evil 5
• Medal of Honor – trailer oficial si imagini din misiunea demo
• Battlefield: Bad Company 2
• BioShock 2
• Mass Effect 2
• Dark Void – FPS si lupte aeriene in ianuarie 2010
• Un nou True Crime dezvaluit la premiile VGA
• Twin Sector – interactiune libera cu mediul de joc